Alfabetul si pronuntia in germana (part.2)

Alfabetul si pronuntia in germana
(part.2)

Grupuri de litere

1. AU, AI, EI, EU, ÄU, UI

Aceștia sunt diftongii din Hochdeutsch.

Diftong = grup de 2 vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă.

I) AU

Pronunție: AU

(das) Haus [Haus] = casa

(die) Maus [Maus] = șoarecele

(der) Traum [Traum] = visul

(der) Zaun [Țaun] = gardul

auch [auh] = și, la fel și

laut [laut] = tare (ca și intensitate)

braun [braun] = maro, șaten, cafeniu

laufen [laufăn] = a alerga

II) AI și EI (în această categorie întră și diftongii AY și EY)

Pronunție: AI, toți 4.

AI	EI
(der) Haifisch [Haifiș] = rechinul	(das) Ei [Ai] = oul
(die) Saite [Zaite] = coarda (instrument muzical)	(der) Kreis [Crais] = cercul
Mai [Mai] = Mai (lună a anului)	bleiben [blaibăn] = a rămâne
AY	EY
Bayern [Baiărn] = Bavaria	Meyer [Maiăr] = Meyer (nume de familie german)
Karl May [Carl Mai] = Karl May (scriitor german)	Speyer [Șpaiăr] = Speyer (oraș din Germania)

III) EU și ÄU

Pronunție: un fel de OI, amândoi.

EU	ÄU
(das) Heu [Hoi] = fânul	(das) Fräulein [Froilain] = domnișoara
(die) Freude [Froide] = bucuria	(der) Räuber [Roibăr] = hoțul, tâlharul
neu [noi] = nou	(die) Häuser [Hoizăr] = casele
treu [troi] = loial	ich bräuchte [broihte] = eu aș avea nevoie
Deutschland [Doiciland] = Germania	du läufst [loifst] = tu alergi

IV) UI

Pronunție: UI

Apare doar în interjecția: Pfui! [Pfui] = Pfui! (exprimă un sentiment sau senzație neplacută)

De alte locuri în care să apară cel puțin eu nu am auzit.

2. IE

Chiar daca este un grup de 2 vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă grupul IE nu este un diftong!

Pronunție: I lung

I) I lung în cadrul cuvântului

(das) Bier [Biir] = berea / (das) Lied [Liid] = cântecul

lieben [liibăn] = a iubi / viel [fiil] = mult / Wien [Viin] = Viena

II) I lung la sfârșitul cuvântului doar dacă ultima silabă este accentuată

(die) Biographie [Biografii] = biografia / (die) Akademie [Academii] = academia

(die) Philosophie [Filozofii] = filozofia

Pronunție: IE (se pronunță separat I și E), la sfârșitul cuvântului dacă silaba este neaccentuată.

(die) Familie [Famiilie] = familia / (die) Materie [Mateerie] = materia

(die) Folie [Foolie] = folie (pe care se poate printa sau folie de aluminiu în gastronomie)

3. ER, EN, EM, EL

I) ER

Pronunție: ĂR sau Ă (uneori nu se aude deloc R).

Sufixul ER

(die) Mutter [Mutăr] = mama

(der) Vater [Faatăr] = tata

(die) Schwester [Șvestăr] = sora

(der) Bruder [Bruudăr] = fratele

vier [fiir] = patru

Prefixele ER, VER, ZER, HER

*ER – erlauben [ărlaubăn] = a permite

*VER – vergessen [fărghesăn] = a uita

*ZER – zerstören [țărștöörăn] = a distruge, (ö = io)

Acest aspect l-am discutat și la litera R vocal.

În exemplele de mai sus (și de la ALFABET) am pronunțat ĂR peste tot (e mai ușor, dar și mai indicat pentru începători), dar în vorbire (mai ales daca se vorbește repede) deseori acest R nu se aude [Mută(r), Faată(r), fiiă(r), ă(r)laubăn, fă(r)gesăn] SAU se aude puțin ca și cum ați ”CIUPI” din el!

II) EN, EM, EL – ca și sufixe.

Pronunție: ĂN, ĂM, ĂL

*EN (majoritatea verbelor) – haben [haabăn] = a avea / der Kuchen [Kuuhăn] = prăjitura

*EM – mit großem Eifer [mit groossăm Aifăr] = cu exces de zel

*EL – (der) Vogel [Foogăl] = pasărea / (der) Nebel [Neebăl] = ceața

În pronunția cuvintelor care se termină în EN, EM și EL, E poate fi omis mai ales în vobirea rapidă pronunțându-se astfel [haabn], [Kuuhn] sau [Foogl].

4. CH

I) Pronunție: H gutural, când stă după A, O, U și AU.

*după A: (der) Krach [Crah] = zgomotul, larma

*după O: ich mochte = ich [mohte] = eu vroiam / (die) Tochter [Tohtăr] = fiica

*după U: (das) Buch [Buuh] = cartea

*după AU: (der) Rauch [Rauh] = fumatul / auch [auh] = și, la fel și

METODĂ: Sunetul se articulează cu porțiunea din spate a limbii încercând să atingeți puțin sau chiar de tot cerul gurii.

II) Pronunție: H, când stă după E, Ä, I, EI, EU, ÄU, Ö, și Ü sau după o consoană.

*după E: (der) Becher [Behiăr] = cana

*după Ä: (die) Bäche [Behie] = pârâurile

*după I: ich [ih] = eu / mich [mih] = pe mine / dich  [dih] = pe tine

*după EI: (das) Reich [Raihi] = regatul

*după EU: euch [oihi] = vouă, pe voi

*după ÄU: (die) Bräuche [Broihie] = obiceiurile

*după Ö: ich möchte [möhite] = eu aș dori, (ö = eo)

*după Ü: (die) Bücher [Büühiăr] = cărțile, (ü = iu)

*după o consoană: (die) Milch [Milhi] = laptele

METODĂ: Se ține gura semideschisă și se pronunță H dând aerul afara pe gură.

III) Pronunție: un fel de HI, cuvinte foarte puține.

(die) Chemie [Hiemii] = chimia / China [Hiinaa] = China / (die) Chirurgie [Hirurghii] = chirurgia

În sudul Germaniei și în Austria se pronunță C (ca și che sau chi în română), dar această pronunție este acceptată și în Hochdeutsch [Chemii], [Chiinaa], [Chirurgii].

IV) Pronunție: Ș, cuvinte împrumutate din limba franceză.

(der) Chef [Șef] = șeful

(die) Chance [Șoonse] = șansa

(der) Charme [Șaarm] = șarmul

V) Pronunție: C (ca în casă), cuvinte foarte puține.

(der) Chor [Coor] = corul

das Chaos [Caaos] = haosul

Christoph [Cristof] = Christoph (nume de bărbat)

5. CHS

Pronunție: CS

(das) Wachs [Vacs] = ceara / (die) Achsel [Acsăl] = umărul / Sachsen [Zacsăn] = Saxonia

 sechs [zecs] = șase / wachsen [vacsăn] = a crește, a prinde rădăcini, a se dezvolta

6. CK

Pronunție: C (ca în casă)

(das) Gepäck [Ghepec] = bagajul, bagajele / (der) Schock [Șoc] = șocul / dick [dic] = gras

(das) Glück [Glüc] = norocul, fericirea / (der) Sack [Zac] = sacul, punga

7. IG

Pronunție: un fel de IH, doar când este sufix!

Se pronunță exact la fel ca și CH când stă după I, adică ca în: ich, mich, dich.

richtig [rihtih] = corect, drept, adevărat

Aici avem 2 sunete de IH identice date de cele 2 grupuri: CH (urmat de I, deci ich) și sufixul IG!

lustig [lustih] = amuzant, vesel

fertig [fertih] = gata, terminat

(der) Honig [Hoonih] = mierea

zwanzig [țvanțih] = douăzeci / dreißig [draissih] = treizeci / ... / neunzig [noințih] = nouăzeci

8. PF, PH

I) PF

Pronunție: PF

(der) Pfeil [Pfail] = săgeata / (das) Pferd [Pferd] = calul

(der) Tropfen [Tropfăn] = picătura / (der) Kopf [Copf] = capul

METODĂ: În primă instanță se pronunță P mai apăsat, iar apoi este urmat de o pronunțare mai moale al lui F.

II) PH

Pronunție: F, cuvinte împrumutate din alte limbi – majoritatea au fost germanizate precum Foto (Photo), Telefon (Telephon).

(die) Physik [Füziic] = fizica

(die) Phrase [Fraaze] = fraza

(die) Philosophie [Filozofii] = filozofia

9. SCH, TSCH

I) SCH

Pronunție: Ș

(der) Schlaf [Șlaaf] = somnul

(der) Schnee [Șnee] = zăpada

(der) Fisch [Fiș] = peștele

schnell [șnel] = repede

II) TSCH

Pronunție: se pronunță atât T cât și SCH = (TȘ) rezultând un fel de CI sau CE.

Tschüss! [Ciüüs] = Pa!

Tschechisch [Cehiș] = limba cehă

Deutsch [Doici] = limba germană

10. SP, ST

I) Pronunție: ȘP și ȘT, la începutul cuvântului dar și în cadrul cuvântului DACĂ acesta este un cuvânt compus!

SP	ST
(der) Sport [Șport] = sportul	(die) Straße [Ștraasse] = strada
(das) Spiel [Șpiil] = jocul	(der) Stein [Ștain] = roca, piatra
(die) Speisekarte [Șpaizecarte] = meniul	(die) Stadt [Ștat] = orașul
(die) Sparkasse [Șpaarcase] = casa de economii	(der) Stoff [Ștof] = stofa, materialul
(das) Ballspiel [Balșpiil] = jocul cu mingea	(die) Hauptstraße [Hauptștraasse] = stradă principală
(der) Profisport [Proofișport] = sportul de performanță	(die) Hauptstadt [Hauptștat] = capitala

II) Pronunție: SP și ST, în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.

SP	ST
(die) Wespe [Vespe] = viespele	(die) Liste [Liste] = lista
(die) Knospe [Cnospe] = mugurele	(der) Gast [Gast] = oaspetele

11. TH, TZ

I) TH

Pronunție: T, indiferent de locul în cuvânt.

(das) Theater [Teaatăr] = teatrul / (das) Thema [Teema] = tema, subiectul

(die) Apotheke [Apoteeche] = farmacia / (der) Psychopath [Psühopaat] = psihopatul

II) TZ

Pronunție: Ț, indiferent de locul în cuvânt.

(das) Netz [Neț] = rețeaua, plasa, fileul

plötzlich [plöțlih] = deodată

hetzen [hețăn] = a grăbi pe cineva, a fugări, a alerga

Cum se spune un nume pe litere în germană

Sunt câteva metode des întâlnite de a spune un nume pe litere în orice limbă, spre  exemplu  puteţi  folosi:  nume  de  oraşe,  nume  de  ţări  sau  denumirile întâlnite în alfabetul fonetic al limbii respective. Atenţie! Dacă doriţi să folosiţi nume de ţări sau oraşe în limba germană, trebuie să fiţi siguri pe scrierea şi pronunţia acestora, de exemplu: Austria în limba germană se scrie Österreich şi se  pronunţă  iostăr-raih.  În  continuare,  vom  studia  alfabetul  fonetic  german (tabelul de mai jos) şi pe baza acestuia vom stabili mai apoi cum se spune un nume pe litere în limba germană. Am adăugat o pronunţie scrisă în paranteze pentru denumirile cu un oarecare grad de dificultate.

Anton Cäsar (ţezar) Friedrich (frid-rih) Ida Ludwig (lud-vih) Otto Quelle (cvele) Eszett Übermut (übărmut) Xanthippe (csan-tüpe)

Ärger (ergăr) Dora Gustav (gustaf) Julius (iulius) Martha Ökonom (öconom) Richard (rih-ard) Theodor Viktor Ypsilon (üp-silon)

Berta Emil Heinrich (hain-rih) Kaufmann Nordpol Paula Siegfried (zig-frid) Ulrich (ul-rih) Wilhelm (vil-helm) Zeppelin (ţepelin)

·         Alfabetul  fonetic  în  Austria  este  un  pic  diferit  de  cel  întâlnit  în  Germania, diferenţele fiind făcute de cuvintele: Kaufmann, Ökonom, Übermut, Xanthippe şi Zeppelin. Cuvintele precizate anterior sunt înlocuite cu: Konrad, Österreich, Übel, Xaver şi Zürich.

·         Alfabetul fonetic din Elveţia are şi el unele modificări în comparaţie cu cel din Germania,  diferenţele  fiind  făcute  de  cuvintele:  Dora,  Kaufmann,  Ökonom, Paula, Xanthippe şi Zeppelin. Aceste cuvinte sunt înlocuite cu: Daniel, Kaiser, Örlikon, Peter, Xaver şi Zürich.