Recomandari

vineri, 8 aprilie 2016

Constructia sintactica

Constructia sintactica 

(Der Satzbau)


1.     Ce trebue sa se stie despre constructia sintactica.
O propozitie poate fi alcatuita din multe cuvinte diferite. Dar aceste cuvinte nu pot fi asezate oricum in propozitie. Ele vin ordonate si asezate in parti sintactice. O parte sintactica poate fi alcatuita din mai multe cuvinte, asa-numitele grupuri de cuvinte. Partile sintactice au si ele reguli fixe in propozitie. Se diferentiaza intre trei parti sintactice.
predicat         complement  afirmatie
Pentru a putea forma o propozitie este nevoie de cel putin doua parti sintactice:

subiect                +           predicat

subiect
predicat
Das Baby
Bebelusul
schläft.
doarme.
Der Mann
Barbatul
telefoniert.
vorbeste la telefon.

·         Subiectul este un complement nominativ.
·         Complementul nominativ este o parte sintactica obligatorie.
·          Predicatul este exprimat printr-un verb.

2.     Complemente
Inima fiecarei propozitii este predicatul. Predicatul este reprezentat in propozitie de un verb. Insa verbul nu poate sta singur si are nevoie de cel putin un insotitor, asa-numitul subiect. Subiectul este un complement nominativ. Complementul nominativ este hotarat de verb si este o extinsie necesara a verbului. Un complement necesar nu poate fi lasat la o parte, caci altfel, propozitia ar fi incompleta. Verbul poate avea mai multe complemente (necesare). Ce alte complemente, numite si obiecte sunt necesare intr-o propozitie, hotaraste verbul. La complemente (necesare) aditionale este valabil:
subiect        +        predicat          +        obiect

Complemente
Subiect
Predicat
Obiect
Compl. nominativ
Verb
Compl ac./ dat. / dir...
Acuzativ
Der Mann
Barbatul
liebt
iubeste
das hübsche Mädchen.
fata frumoasa.
Dativ
Die Lehrere
Profesorii
helfen
ajuta
den schwachen Schülern.
elevii slabi.
Dat.+ ac.
Der Junge
Baiatul
gibt
da
der Mutter keinen Abschiedskuss.
nu mamei un sarut de bun ramas.
Situativ
Das Buch
Cartea
liegt
sta
auf dem Tisch.
pe masa.
Ac. + dir.
Mauricio
Mauricio
legt
aseaza
das Buch auf den Tisch.
cartea pe masa.
Directiv
Adrian
Adrian
fährt
merge
nach Stuttgart.
la Stuttgart.
Prepozitional
Kai
Kai
wartet
asteapta
auf den Bus.
autobuzul.
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

Asadar, verbul poate cere si doua sau trei complemente (acuzativ + dativ , acuzativ + directiv) sau un complement incepand cu o prepozitie (complement situativ, complement directiv sau complement prepozitional). Nu toate complementele sunt parti sintactice obligatorii. Cateodata ele pot fi lasate la o parte.
·         Tom liest (ein Buch).
Tom citeste (o carte).
·         Helga kocht (eine Suppe).
Helga gateste (o supa).
·         Sebastian lernt (Deutsch).
Sebastian invata (germana).
Propozitiile enuntiative se incheie cu un punct. Prima litera a fiecarei propozitii se scrie cu majuscula.
Sfat: invata fiecare verb impreuna cu complementele sale:
·         lieben / a iubi = nominativ + acuzativ
·         helfen / a ajuta = nominativ + dativ
·         geben / a da = nominativ + dativ + acuzativ

3.     Informatii
Verbul hotaraste, ce fel de complemente trebuie folosite. Complementele sunt in mare parte obligatorii, ele trebuie folosite intr-o propozitie. Langa complemente mai exista asa-numite informatii. Aceste informatii nu sunt hotarate de verb. Informatiile sunt facultative, sunt parti sintactice care nu sunt necesare. Informatiile sunt parti sintactice libere, care pot oferi propozitiei informatii suplimentare. Aceste informatii se pot intreba cu intrebarile-W “wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum si wo / unde”. In funcite  de diferitele intrebari se pot diferentia diferitele informatii. Cele mai importante sunt:
Informatie
Pozitia 1
Pozitia 2
Pozitia 3
Sf. de prop.
Informatie
Verb
Subiect
Obiecte
Temporal
intrebare
Wann
Cand
fährst
mergi
du
tu
nach Bremen?
la Bremen?
raspuns
Morgen früh
Maine dimineata
fahre
merg
ich
eu
dorthin.
acolo.
Cauzal
intrebare
Warum
De ce
liebst
iubesti
du
tu
Tom?
Tom?
raspuns
Wegen seines Geldes
Pentru banii lui
liebe
iubesc
ich
eu
ihn.
pe el.
Final
intrebare
Wozu
Pentru ce
brauchst
ai nevoie
du
tu
das Buch?
cartea?
raspuns
Zum Lernen
Pentru a invata
brauche
am nevoie
ich
eu
es.
de ea.
Modal
intrebare
Wie
Cum
bekomme
primesc
ich
eu
viel Geld?
multi bani?
raspuns
Durch Arbeit
Prin munca
bekommst
primesti
du
tu
viel Geld.
multi bani.
Local
intrebare
Wo
Unde
machst
faci
du
tu
den Sprachkurs?
cursul de limba?
raspuns
In Aachen
In Aachen
mache
fac
ich
eu
ihn.
pe el.
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.
·         Informatiile sunt parti sintactice care nu sunt necesare si nu sunt hotarate de verb.
·         Informatiile dau detalii suplimentare voluntare despre continutul unei propozitii.
·         Informatiile se pot intreba cu anumite intrebari: wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum, wo / unde.
·         Raspunsul la informatie se face ori prin adverbe (temporal, modal, local...) sau printr-un grup prepozitional (temporal, modal, local...)
·         Cu toate ca informatiile sunt voluntare intr-o propozitie, ele au niste reguli precise in constructia sintactica.

4.     Predicatul
Predicatul este punctul central al fiecarei propozitii. Predicatul este exprimat prin verb. Verbul hotaraste complementele corespunzatoare.
In timp ce complementele si informatiile pot avea pozitii diferite in propozitie, predicatul are pozitii fixe, care trebuie pastrate. Pozitionarea predicatului depinde si de felul de propozitie, in care predicatul poate ocupa diferite pozitii.
Intr-o propozitie enuntiativa, cel mai des fel de propozitie, predicatul ocupa intotdeauna pozitia 2. Complementul nominativ este legat strans cu verbul si de aceea acesta este de obicei la pozitia 1., dar poate sta si la pozitia 3. sau 4.
Pozitia 1.
Pozitia 2.
Sfarsit de propozitie
Subiect
verb
informatie / complement
Meine Mutter
Mama mea
fährt
merge
am Wochenende nach Hamburg.
la sfarsit de saptamana la Hamburg.
Die Schüler
Elevii
machen
fac
jeden Tag ihre Hausaufgaben.
in fiecare zi temele lor.
Die Lehrerin
Profesoara
gibt
da
Anna eine gute Note in Mathe.
Annei o nota buna la mate.
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.
Verbul poate, ca toate partile de vorbire, sa se uneasca intr-un grup de verb. Atunci se vorbeste despre un predicat din mai multe parti. Predicate din mai multe parti se folosesc de exemplu pentru a forma perfectul sau pasivul. Alte verbe sunt alcatuite din doua parti, formeaza un grup cu un alt verb, de exemplu un verb modal, sau au un complement predicativ.
In toate cazurile numite, forma personala sta la pozitia 2. Forma personala, verbul conjugat arata forma temporala precum si persoana. Restul partilor de predicat ( infinitive si participii) se pun la finalul propozitiei. Subiectul sta precum am descris la pozitia 1. sau 3.

Pozitia 1.
Pozitia 2.
Pozitia 3.
Partea de mijloc
Sf. De prop.
Info. / compl.
Verb 1
Subiect
Info. / compl.
Verb 2
Verb separabil
Warum
De ce
macht
face
Tom
Tom
das Fenster
fereastra
auf?
deschide
2 verbe
Am Sonntag
Duminica
gehen
mergem
wir
noi
oft im Wald
des in padure
spazieren.
la plimbare
Verbe modale
Morgen
Maine
muss
trebuie
ich
eu
wieder
din nou
arbeiten gehen.
sa merg sa lucrez
Perfect
Gestern
Ieri
hat
a
Ralf
Ralf
die Betten
paturile
gemacht.
facut.
Perfect / verb modal
Abends
Seara
haben
am
wir
noi
früh zu Bett
devreme la pat
gehen müssen.
trebuit sa mergem
Mai mult ca perfect
Letztes Jahr
Anul trecut
hatte
a
Georg
Georg
im Lotto
la loto
gewonnen
castigase
Viitor I
Im Juni
In iunie
werden
vom
wir
noi
in den USA
in SUA
sein.
fi
Viitor II
Im August
In august
werde
voi
ich
eu
das Studium
studiul
beendet haben.
fi terminat
Pasiv
Wie immer
Ca intotdeauna
wird
va fi
das Auto
masina
vom Vater
de tata
gewaschen.
spalata.
Conjunctiv II
Die Schuhe
Pantofii
würde
as
ich
eu
nicht
nu
kaufen.
cumpara.
*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

5.     Parti sintactice
Cum am vazut mai sus, se face diferenta intre trei parti sintactice diferite:
·         Predicat (obligatoriu)
·         Complement (in cea mai mare parte obligatoriu)
·         Informatii (facultativ)
Cea mai importanta functie in propozitie o are predicatul, care este exprimat printr-un verb. Predicatul ocupa intr-o propozitie enuntiativa intotdeauna pozitia 2. Subiectul sta imediat langa verb, ori in fata lui ori in spatele acestuia. (pozitia 1. sau 3.). toate celelalte informatii sau complemente poti varia in pozitiile lor in propozitie. Daca subiectul sta la pozitia 1. Atunci in mod special la complemente sunt pozitii relativ fixe hotarate. Exemple pentru aceasta exista aproape in toate capitolele.
Pozitia 1. este adesea data pentru cea mai importanta informatie intr-o propozitie. In multe cazuri este insusi subiectul. Pentru a crea un text mai fluid, se pun adesea la pozitia 1. adverbe care leaga propozitii. Informatii sau complemente la pozitia 1. ii transmit cititorului / ascultatorului o atentie accentuata. Informatia primeste o anumita importanta in context, prin schimbarea pozitiei sale in propozitie. De aceea raspunsul la o intrebare complementara (wann / cand, wo / unde, was / ce, etc...) se pune de obicei la pozitia 1.
Daca pozitia 1. este altfel ocupata, se muta subiectul in propozitia enuntiativa de la pozitia 1. La pozitia 3. Daca este cazul unui subiect mai lung (grup substantival), atunci cuvinte mai mici ca de exemplu pronume, adverbe scurte etc, se pot pune in fata iar grupul substantival se muta apoi la pozitia 4.

Felul de propozitie
Pozitia 1.
Pozitia 2.
Pozitia 3.
Sf. De prop
Info. / compl.
Verb
Subiect
Info / compl..
Intrebare
Wann
Cand
fährt
merge
deine Mutter
mama ta
nach Hamburg?
la Hamburg
Raspuns
Am Wochenende
La sfarsit de saptamana
fährt
merge
meine Mutter
mama mea
nach Hamburg.
la Hamburg.
Intrebare
Was
Ce
machen
fac
die Schüler
elevii
jeden Tag?
in fiecare zi?
Raspuns
Ihre Hausaufgaben
Temele lor de casa
machen
fac
die Schüler
elevii
jeden Tag.
in fiecare zi.
Intrebare
Wem
Cui
gibt
da
die Lehrerin
profesoara
eine gute Note?
o nota buna?
Raspuns
Dem Schüler
Elevului
gibt
ii da
die Lehrerin
profesoara
eine gute Note.
o nota buna.

6.     Grupuri de cuvinte
Stim deja ca se diferentiaza trei parti sintactice: predicat, complemente si informatii. O singura propozitie poate fi alcatuita din mai multe parti sintactice. Verbul “warten / a astepta” are de exemplu 2 complemente (complement nominativ + complement prepozitional)
Pozitia 1.
 Pozitia 2.
Partea de mijloc
Sf. De prop.
Subiect
Verb
Compl. Prepozitional
Verb 2
Petra
Petra
wartet
asteapta
auf den Zug.
trenul.


Aceasta afirmatie ar putea fi prelungita cu doua informatii (temporal, local).
Pozitia 1.
Pozitia 2.
Pozitia 3.
Partea de mijloc
Sf. De prop.
Info. (temporal)
Verb
Subiect
Info (local)
Complement
Verb 2
Jetzt
Acum
wartet
asteapta
Petra
Petra
auf Gleis 3
pe peronul 3
auf den Zug.
trenul


Propozitia noastra este acum alcatuita dintr-un predicat, 2 complemente si 2 informatii. Predicatul, subiectu si informatia temporala sunt alcatuite in exemplul dat din cate un singur cuvant. Grupuri de cuvinte se formeaza, daca mai multe cuvinte sunt ordonate unei parti sintactice. Informatia locala precum si complementul prepozitional este alcatuita de exemplu din trei cuvinte: o prepozitie, un insotitor de substantiv (articol) si un substantiv. Impreuna ei alcatuiesc doar o parte sintactica. Un substantiv de exemplu, foarte rar sta singur. El este insotit de un articol si pe langa acesta mai poate avea si un atribut de stanga sau dreapta. Asadar partea sintactica este formata din mai multe cuvinte, cateodata inclusiv unei propozitii secundare (propozitie relativa), dupa cum vom vedea in exemplele care urmeaza:
Pozitia 1.
Informatie
Eine halbe Stunde länger als vorgesehen
O jumatate de ora in plus decat anticipat
Pozitia 2.
Verb 1
hat
a





Pozitia 3.





subiect
die seit einem Jahr in Potsdam, einer Stadt in Ostdeutschland, als Abteilungsleiterin bei Kokodril, einem regionalem Unternehmen mit derzeit 33 Arbeitsplätzen, arbeitende Petra, deren jüngere Schwester vor vier Tagen nach einer komplizierten Geburt gesunde eineiige Zwillinge, die von ihrere Mutter die Namen Mick und Muck erhalten hatte, zur Welt gebracht hatte.
cea de un an in Potsdam, un oras in estul Germaniei, ca sefa de raion la Kokodril, o firma regionala cu momentan 33 de angajati , lucranda Petra, a carei sora a nascut acum 4 zile dupa o nastere complicata gemeni sanatosi monozigoti, care au primit de la mama lor numele de Mick si Muck





Partea de mijloc
Informatie
auf dem erst vor kurzem komplett restaurierten Gleis 3
pe peronul 3 restaurat complet de curand



Complement
auf den mal wieder zu spät gekommenen Schnellzug, in dem ihr geliebter Peter gesessen hatte, den sie vor zwei Jahren während eines geschäftlichen Aufenthalts in der Kaiserstadt Aachen bei einem Glas Bier in einem Restaurant am Marktplatz vor dem alten Rathaus kennen gelernt hatte.
Pe trenul rapid din nou prea tarziu venind, in care sezuse iubitul ei Peter, pe care l-a cunoscut in timpul unei sederi de afaceri in orasul imparatesc Aachen la un pahar de bere in locul pietii din fata primariei
Sfarsit de propozitie
Verb 2
warten müssen
trebui sa astepte

In exemplul dat, poarta toate cuvintele din sus-numitele parti sintactice, asa-numite atribute cu ele. Atributele dau unui cuvant de reverinta informatii suplimentare. Ele pot sta in stanga sau in dreapta cuvantului de referinta. Vezi si:
·         Grup de substantiv
·         Grup de verb
·         Grup prepozitional
·         Grup de adjectiv
·         Grup de pronume
·         Grup adverbial
·         Constructii patricipiale

7.     Feluri de propozitie
In limba germana exista diferite feluri de propozitii. O diferentiere a felurilor de propozitii este necesara, deoarece pozitionarea predicatului, variaza in functie de felul de propozitie. Se face diferenta intre urmatoarele feluri de propozitie:
·         Propozitii enuntiative
·         Propozitii interogative
·         Propozitii imperative
·         Propozitii optative
In continuare se mai diferentiaza:
·         Propozitii principale
·         Propozitii secundare
·         Propozitii infinitivale
·         Constructii infinitivale


3 comentarii:

  1. La punctul 5 la ultimul rasp cred ca corect este Marc gibt "der" Lehrerin eine gute Note.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Era bine cum era, dar pentru a fi inteles mai bine exemplul, am modificat putin propozitia si l-am dat afara pe Marc :) :
      Dem Schüler gibt die Lehrerin eine gute Note.
      Elevului ii da profesoara o nota buna.

      Ștergere
    2. Am inteles, deci totate verbele la dativ si care au articolul la dativ inseamana ca ii este dat?

      Ștergere