Constructia sintactica

Constructia sintactica 

(Der Satzbau)

1.     Ce trebue sa se stie despre constructia sintactica.

O propozitie poate fi alcatuita din multe cuvinte diferite. Dar aceste cuvinte nu pot fi asezate oricum in propozitie. Ele vin ordonate si asezate in parti sintactice. O parte sintactica poate fi alcatuita din mai multe cuvinte, asa-numitele grupuri de cuvinte. Partile sintactice au si ele reguli fixe in propozitie. Se diferentiaza intre trei parti sintactice.

predicat         complement  afirmatie

Pentru a putea forma o propozitie este nevoie de cel putin doua parti sintactice:

subiect                +           predicat

subiect	predicat
Das Baby Bebelusul	schläft. doarme.
Der Mann Barbatul	telefoniert. vorbeste la telefon.

·         Subiectul este un complement nominativ.

·         Complementul nominativ este o parte sintactica obligatorie.

·          Predicatul este exprimat printr-un verb.

2.     Complemente

Inima fiecarei propozitii este predicatul. Predicatul este reprezentat in propozitie de un verb. Insa verbul nu poate sta singur si are nevoie de cel putin un insotitor, asa-numitul subiect. Subiectul este un complement nominativ. Complementul nominativ este hotarat de verb si este o extinsie necesara a verbului. Un complement necesar nu poate fi lasat la o parte, caci altfel, propozitia ar fi incompleta. Verbul poate avea mai multe complemente (necesare). Ce alte complemente, numite si obiecte sunt necesare intr-o propozitie, hotaraste verbul. La complemente (necesare) aditionale este valabil:

subiect        +        predicat          +        obiect

Complemente	Subiect	Predicat	Obiect
	Compl. nominativ	Verb	Compl ac./ dat. / dir...
Acuzativ	Der Mann Barbatul	liebt iubeste	das hübsche Mädchen. fata frumoasa.
Dativ	Die Lehrere Profesorii	helfen ajuta	den schwachen Schülern. elevii slabi.
Dat.+ ac.	Der Junge Baiatul	gibt da	der Mutter keinen Abschiedskuss. nu mamei un sarut de bun ramas.
Situativ	Das Buch Cartea	liegt sta	auf dem Tisch. pe masa.
Ac. + dir.	Mauricio Mauricio	legt aseaza	das Buch auf den Tisch. cartea pe masa.
Directiv	Adrian Adrian	fährt merge	nach Stuttgart. la Stuttgart.
Prepozitional	Kai Kai	wartet asteapta	auf den Bus. autobuzul.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

Asadar, verbul poate cere si doua sau trei complemente (acuzativ + dativ , acuzativ + directiv) sau un complement incepand cu o prepozitie (complement situativ, complement directiv sau complement prepozitional). Nu toate complementele sunt parti sintactice obligatorii. Cateodata ele pot fi lasate la o parte.

·         Tom liest (ein Buch).

Tom citeste (o carte).

·         Helga kocht (eine Suppe).

Helga gateste (o supa).

·         Sebastian lernt (Deutsch).

Sebastian invata (germana).

Propozitiile enuntiative se incheie cu un punct. Prima litera a fiecarei propozitii se scrie cu majuscula.

Sfat: invata fiecare verb impreuna cu complementele sale:

·         lieben / a iubi = nominativ + acuzativ

·         helfen / a ajuta = nominativ + dativ

·         geben / a da = nominativ + dativ + acuzativ

3.     Informatii

Verbul hotaraste, ce fel de complemente trebuie folosite. Complementele sunt in mare parte obligatorii, ele trebuie folosite intr-o propozitie. Langa complemente mai exista asa-numite informatii. Aceste informatii nu sunt hotarate de verb. Informatiile sunt facultative, sunt parti sintactice care nu sunt necesare. Informatiile sunt parti sintactice libere, care pot oferi propozitiei informatii suplimentare. Aceste informatii se pot intreba cu intrebarile-W “wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum si wo / unde”. In funcite  de diferitele intrebari se pot diferentia diferitele informatii. Cele mai importante sunt:

Informatie		Pozitia 1	Pozitia 2	Pozitia 3	Sf. de prop.
		Informatie	Verb	Subiect	Obiecte
Temporal	intrebare	Wann Cand	fährst mergi	du tu	nach Bremen? la Bremen?
	raspuns	Morgen früh Maine dimineata	fahre merg	ich eu	dorthin. acolo.
Cauzal	intrebare	Warum De ce	liebst iubesti	du tu	Tom? Tom?
	raspuns	Wegen seines Geldes Pentru banii lui	liebe iubesc	ich eu	ihn. pe el.
Final	intrebare	Wozu Pentru ce	brauchst ai nevoie	du tu	das Buch? cartea?
	raspuns	Zum Lernen Pentru a invata	brauche am nevoie	ich eu	es. de ea.
Modal	intrebare	Wie Cum	bekomme primesc	ich eu	viel Geld? multi bani?
	raspuns	Durch Arbeit Prin munca	bekommst primesti	du tu	viel Geld. multi bani.
Local	intrebare	Wo Unde	machst faci	du tu	den Sprachkurs? cursul de limba?
	raspuns	In Aachen In Aachen	mache fac	ich eu	ihn. pe el.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

·         Informatiile sunt parti sintactice care nu sunt necesare si nu sunt hotarate de verb.

·         Informatiile dau detalii suplimentare voluntare despre continutul unei propozitii.

·         Informatiile se pot intreba cu anumite intrebari: wann / cand, warum / de ce, wozu / pentru ce, wie / cum, wo / unde.

·         Raspunsul la informatie se face ori prin adverbe (temporal, modal, local...) sau printr-un grup prepozitional (temporal, modal, local...)

·         Cu toate ca informatiile sunt voluntare intr-o propozitie, ele au niste reguli precise in constructia sintactica.

4.     Predicatul

Predicatul este punctul central al fiecarei propozitii. Predicatul este exprimat prin verb. Verbul hotaraste complementele corespunzatoare.

In timp ce complementele si informatiile pot avea pozitii diferite in propozitie, predicatul are pozitii fixe, care trebuie pastrate. Pozitionarea predicatului depinde si de felul de propozitie, in care predicatul poate ocupa diferite pozitii.

Intr-o propozitie enuntiativa, cel mai des fel de propozitie, predicatul ocupa intotdeauna pozitia 2. Complementul nominativ este legat strans cu verbul si de aceea acesta este de obicei la pozitia 1., dar poate sta si la pozitia 3. sau 4.

Pozitia 1.	Pozitia 2.	Sfarsit de propozitie
Subiect	verb	informatie / complement
Meine Mutter Mama mea	fährt merge	am Wochenende nach Hamburg. la sfarsit de saptamana la Hamburg.
Die Schüler Elevii	machen fac	jeden Tag ihre Hausaufgaben. in fiecare zi temele lor.
Die Lehrerin Profesoara	gibt da	Anna eine gute Note in Mathe. Annei o nota buna la mate.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

Verbul poate, ca toate partile de vorbire, sa se uneasca intr-un grup de verb. Atunci se vorbeste despre un predicat din mai multe parti. Predicate din mai multe parti se folosesc de exemplu pentru a forma perfectul sau pasivul. Alte verbe sunt alcatuite din doua parti, formeaza un grup cu un alt verb, de exemplu un verb modal, sau au un complement predicativ.

In toate cazurile numite, forma personala sta la pozitia 2. Forma personala, verbul conjugat arata forma temporala precum si persoana. Restul partilor de predicat ( infinitive si participii) se pun la finalul propozitiei. Subiectul sta precum am descris la pozitia 1. sau 3.

	Pozitia 1.	Pozitia 2.	Pozitia 3.	Partea de mijloc	Sf. De prop.
	Info. / compl.	Verb 1	Subiect	Info. / compl.	Verb 2
Verb separabil	Warum De ce	macht face	Tom Tom	das Fenster fereastra	auf? deschide
2 verbe	Am Sonntag Duminica	gehen mergem	wir noi	oft im Wald des in padure	spazieren. la plimbare
Verbe modale	Morgen Maine	muss trebuie	ich eu	wieder din nou	arbeiten gehen. sa merg sa lucrez
Perfect	Gestern Ieri	hat a	Ralf Ralf	die Betten paturile	gemacht. facut.
Perfect / verb modal	Abends Seara	haben am	wir noi	früh zu Bett devreme la pat	gehen müssen. trebuit sa mergem
Mai mult ca perfect	Letztes Jahr Anul trecut	hatte a	Georg Georg	im Lotto la loto	gewonnen castigase
Viitor I	Im Juni In iunie	werden vom	wir noi	in den USA in SUA	sein. fi
Viitor II	Im August In august	werde voi	ich eu	das Studium studiul	beendet haben. fi terminat
Pasiv	Wie immer Ca intotdeauna	wird va fi	das Auto masina	vom Vater de tata	gewaschen. spalata.
Conjunctiv II	Die Schuhe Pantofii	würde as	ich eu	nicht nu	kaufen. cumpara.

*unele traduceri nu sunt facute corect in formularea propozitiei, ci doar pentru a fi de ajutor la intelesul formarii ei in limba germana.

5.     Parti sintactice

Cum am vazut mai sus, se face diferenta intre trei parti sintactice diferite:

·         Predicat (obligatoriu)

·         Complement (in cea mai mare parte obligatoriu)

·         Informatii (facultativ)

Cea mai importanta functie in propozitie o are predicatul, care este exprimat printr-un verb. Predicatul ocupa intr-o propozitie enuntiativa intotdeauna pozitia 2. Subiectul sta imediat langa verb, ori in fata lui ori in spatele acestuia. (pozitia 1. sau 3.). toate celelalte informatii sau complemente poti varia in pozitiile lor in propozitie. Daca subiectul sta la pozitia 1. Atunci in mod special la complemente sunt pozitii relativ fixe hotarate. Exemple pentru aceasta exista aproape in toate capitolele.

Pozitia 1. este adesea data pentru cea mai importanta informatie intr-o propozitie. In multe cazuri este insusi subiectul. Pentru a crea un text mai fluid, se pun adesea la pozitia 1. adverbe care leaga propozitii. Informatii sau complemente la pozitia 1. ii transmit cititorului / ascultatorului o atentie accentuata. Informatia primeste o anumita importanta in context, prin schimbarea pozitiei sale in propozitie. De aceea raspunsul la o intrebare complementara (wann / cand, wo / unde, was / ce, etc...) se pune de obicei la pozitia 1.

Daca pozitia 1. este altfel ocupata, se muta subiectul in propozitia enuntiativa de la pozitia 1. La pozitia 3. Daca este cazul unui subiect mai lung (grup substantival), atunci cuvinte mai mici ca de exemplu pronume, adverbe scurte etc, se pot pune in fata iar grupul substantival se muta apoi la pozitia 4.

Felul de propozitie	Pozitia 1.	Pozitia 2.	Pozitia 3.	Sf. De prop
	Info. / compl.	Verb	Subiect	Info / compl..
Intrebare	Wann Cand	fährt merge	deine Mutter mama ta	nach Hamburg? la Hamburg
Raspuns	Am Wochenende La sfarsit de saptamana	fährt merge	meine Mutter mama mea	nach Hamburg. la Hamburg.
Intrebare	Was Ce	machen fac	die Schüler elevii	jeden Tag? in fiecare zi?
Raspuns	Ihre Hausaufgaben Temele lor de casa	machen fac	die Schüler elevii	jeden Tag. in fiecare zi.
Intrebare	Wem Cui	gibt da	die Lehrerin profesoara	eine gute Note? o nota buna?
Raspuns	Dem Schüler Elevului	gibt ii da	die Lehrerin profesoara	eine gute Note. o nota buna.

6.     Grupuri de cuvinte

Stim deja ca se diferentiaza trei parti sintactice: predicat, complemente si informatii. O singura propozitie poate fi alcatuita din mai multe parti sintactice. Verbul “warten / a astepta” are de exemplu 2 complemente (complement nominativ + complement prepozitional)

Pozitia 1.	Pozitia 2.	Partea de mijloc	Sf. De prop.
Subiect	Verb	Compl. Prepozitional	Verb 2
Petra Petra	wartet asteapta	auf den Zug. trenul.

Aceasta afirmatie ar putea fi prelungita cu doua informatii (temporal, local).

Pozitia 1.	Pozitia 2.	Pozitia 3.	Partea de mijloc		Sf. De prop.
Info. (temporal)	Verb	Subiect	Info (local)	Complement	Verb 2
Jetzt Acum	wartet asteapta	Petra Petra	auf Gleis 3 pe peronul 3	auf den Zug. trenul

Propozitia noastra este acum alcatuita dintr-un predicat, 2 complemente si 2 informatii. Predicatul, subiectu si informatia temporala sunt alcatuite in exemplul dat din cate un singur cuvant. Grupuri de cuvinte se formeaza, daca mai multe cuvinte sunt ordonate unei parti sintactice. Informatia locala precum si complementul prepozitional este alcatuita de exemplu din trei cuvinte: o prepozitie, un insotitor de substantiv (articol) si un substantiv. Impreuna ei alcatuiesc doar o parte sintactica. Un substantiv de exemplu, foarte rar sta singur. El este insotit de un articol si pe langa acesta mai poate avea si un atribut de stanga sau dreapta. Asadar partea sintactica este formata din mai multe cuvinte, cateodata inclusiv unei propozitii secundare (propozitie relativa), dupa cum vom vedea in exemplele care urmeaza:

Pozitia 1.	Informatie	Eine halbe Stunde länger als vorgesehen O jumatate de ora in plus decat anticipat
Pozitia 2.	Verb 1	hat a
Pozitia 3.	subiect	die seit einem Jahr in Potsdam, einer Stadt in Ostdeutschland, als Abteilungsleiterin bei Kokodril, einem regionalem Unternehmen mit derzeit 33 Arbeitsplätzen, arbeitende Petra, deren jüngere Schwester vor vier Tagen nach einer komplizierten Geburt gesunde eineiige Zwillinge, die von ihrere Mutter die Namen Mick und Muck erhalten hatte, zur Welt gebracht hatte. cea de un an in Potsdam, un oras in estul Germaniei, ca sefa de raion la Kokodril, o firma regionala cu momentan 33 de angajati , lucranda Petra, a carei sora a nascut acum 4 zile dupa o nastere complicata gemeni sanatosi monozigoti, care au primit de la mama lor numele de Mick si Muck
Partea de mijloc	Informatie	auf dem erst vor kurzem komplett restaurierten Gleis 3 pe peronul 3 restaurat complet de curand
	Complement	auf den mal wieder zu spät gekommenen Schnellzug, in dem ihr geliebter Peter gesessen hatte, den sie vor zwei Jahren während eines geschäftlichen Aufenthalts in der Kaiserstadt Aachen bei einem Glas Bier in einem Restaurant am Marktplatz vor dem alten Rathaus kennen gelernt hatte. Pe trenul rapid din nou prea tarziu venind, in care sezuse iubitul ei Peter, pe care l-a cunoscut in timpul unei sederi de afaceri in orasul imparatesc Aachen la un pahar de bere in locul pietii din fata primariei
Sfarsit de propozitie	Verb 2	warten müssen trebui sa astepte

In exemplul dat, poarta toate cuvintele din sus-numitele parti sintactice, asa-numite atribute cu ele. Atributele dau unui cuvant de reverinta informatii suplimentare. Ele pot sta in stanga sau in dreapta cuvantului de referinta. Vezi si:

·         Grup de substantiv

·         Grup de verb

·         Grup prepozitional

·         Grup de adjectiv

·         Grup de pronume

·         Grup adverbial

·         Constructii patricipiale

7.     Feluri de propozitie

In limba germana exista diferite feluri de propozitii. O diferentiere a felurilor de propozitii este necesara, deoarece pozitionarea predicatului, variaza in functie de felul de propozitie. Se face diferenta intre urmatoarele feluri de propozitie:

·         Propozitii enuntiative

·         Propozitii interogative

·         Propozitii imperative

·         Propozitii optative

In continuare se mai diferentiaza:

·         Propozitii principale

·         Propozitii secundare

·         Propozitii infinitivale

·         Constructii infinitivale