Recomandari

marți, 9 iunie 2015

Alfabetul si pronuntia in germana (part.2)

Alfabetul si pronuntia in germana
(part.2)

Grupuri de litere

1. AU, AI, EI, EU, ÄU, UI
Aceștia sunt diftongii din Hochdeutsch.
Diftong = grup de 2 vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă.

I) AU
Pronunție: AU
(das) Haus [Haus] = casa
(die) Maus [Maus] = șoarecele
(der) Traum [Traum] = visul
(der) Zaun [Țaun] = gardul
auch [auh] = și, la fel și
laut [laut] = tare (ca și intensitate)
braun [braun] = maro, șaten, cafeniu
laufen [laufăn] = a alerga
II) AI și EI (în această categorie întră și diftongii AY și EY)
Pronunție: AI, toți 4.
AI
EI
(der) Haifisch [Haifiș] = rechinul
(das) Ei [Ai] = oul
(die) Saite [Zaite] = coarda (instrument muzical)
(der) Kreis [Crais] = cercul
Mai [Mai] = Mai (lună a anului)
bleiben [blaibăn] = a rămâne


AY
EY
Bayern [Baiărn] = Bavaria
Meyer [Maiăr] = Meyer (nume de familie german)
Karl May [Carl Mai] = Karl May (scriitor german)
Speyer [Șpaiăr] = Speyer (oraș din Germania)
III) EU și ÄU
Pronunție: un fel de OI, amândoi.

EU

ÄU
(das) Heu [Hoi] = fânul
(das) Fräulein [Froilain] = domnișoara
(die) Freude [Froide] = bucuria
(der) Räuber [Roibăr] = hoțul, tâlharul
neu [noi] = nou
(die) Häuser [Hoizăr] = casele
treu [troi] = loial
ich bräuchte [broihte] = eu aș avea nevoie
Deutschland [Doiciland] = Germania
du läufst [loifst] = tu alergi
IV) UI
Pronunție: UI
Apare doar în interjecția: Pfui! [Pfui] = Pfui! (exprimă un sentiment sau senzație neplacută)
De alte locuri în care să apară cel puțin eu nu am auzit.

2. IE
Chiar daca este un grup de 2 vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă grupul IE nu este un diftong!
Pronunție: I lung
I) I lung în cadrul cuvântului
(das) Bier [Biir] = berea / (das) Lied [Liid] = cântecul
lieben [liibăn] = a iubi / viel [fiil] = mult / Wien [Viin] = Viena
II) I lung la sfârșitul cuvântului doar dacă ultima silabă este accentuată
(die) Biographie [Biografii] = biografia / (die) Akademie [Academii] = academia
(die) Philosophie [Filozofii] = filozofia
Pronunție: IE (se pronunță separat I și E), la sfârșitul cuvântului dacă silaba este neaccentuată.
(die) Familie [Famiilie] = familia / (die) Materie [Mateerie] = materia
(die) Folie [Foolie] = folie (pe care se poate printa sau folie de aluminiu în gastronomie)

3. ER, EN, EM, EL
I) ER
Pronunție: ĂR sau Ă (uneori nu se aude deloc R).
Sufixul ER
(die) Mutter [Mutăr] = mama
(der) Vater [Faatăr] = tata
(die) Schwester [Șvestăr] = sora
(der) Bruder [Bruudăr] = fratele
vier [fiir] = patru
Prefixele ER, VER, ZER, HER
*ER – erlauben [ărlaubăn] = a permite
*VER – vergessen [fărghesăn] = a uita
*ZER – zerstören [țărștöörăn] = a distruge, (ö = io)
Acest aspect l-am discutat și la litera R vocal.
În exemplele de mai sus (și de la ALFABET) am pronunțat ĂR peste tot (e mai ușor, dar și mai indicat pentru începători), dar în vorbire (mai ales daca se vorbește repede) deseori acest R nu se aude [Mută(r), Faată(r), fiiă(r), ă(r)laubăn, fă(r)gesăn] SAU se aude puțin ca și cum ați ”CIUPI” din el!

II) EN, EM, EL – ca și sufixe.
Pronunție: ĂN, ĂM, ĂL
*EN (majoritatea verbelor) – haben [haabăn] = a avea / der Kuchen [Kuuhăn] = prăjitura
*EM – mit großem Eifer [mit groossăm Aifăr] = cu exces de zel
*EL – (der) Vogel [Foogăl] = pasărea / (der) Nebel [Neebăl] = ceața
În pronunția cuvintelor care se termină în EN, EM și EL, E poate fi omis mai ales în vobirea rapidă pronunțându-se astfel [haabn], [Kuuhn] sau [Foogl].

4. CH
I) Pronunție: H gutural, când stă după A, O, U și AU.
*după A: (der) Krach [Crah] = zgomotul, larma
*după O: ich mochte = ich [mohte] = eu vroiam / (die) Tochter [Tohtăr] = fiica
*după U: (das) Buch [Buuh] = cartea
*după AU: (der) Rauch [Rauh] = fumatul / auch [auh] = și, la fel și
METODĂ: Sunetul se articulează cu porțiunea din spate a limbii încercând să atingeți puțin sau chiar de tot cerul gurii.
II) Pronunție: H, când stă după E, Ä, I, EI, EU, ÄU, Ö, și Ü sau după o consoană.
*după E: (der) Becher [Behiăr] = cana
*după Ä: (die) Bäche [Behie] = pârâurile
*după I: ich [ih] = eu / mich [mih] = pe mine / dich  [dih] = pe tine
*după EI: (das) Reich [Raihi] = regatul
*după EU: euch [oihi] = vouă, pe voi
*după ÄU: (die) Bräuche [Broihie] = obiceiurile
*după Ö: ich möchte [möhite] = eu aș dori, (ö = eo)
*după Ü: (die) Bücher [Büühiăr] = cărțile, (ü = iu)
*după o consoană: (die) Milch [Milhi] = laptele
METODĂ: Se ține gura semideschisă și se pronunță H dând aerul afara pe gură.
III) Pronunție: un fel de HI, cuvinte foarte puține.
(die) Chemie [Hiemii] = chimia / China [Hiinaa] = China / (die) Chirurgie [Hirurghii] = chirurgia
În sudul Germaniei și în Austria se pronunță C (ca și che sau chi în română), dar această pronunție este acceptată și în Hochdeutsch [Chemii], [Chiinaa], [Chirurgii].
IV) Pronunție: Ș, cuvinte împrumutate din limba franceză.
(der) Chef [Șef] = șeful
(die) Chance [Șoonse] = șansa
(der) Charme [Șaarm] = șarmul
V) Pronunție: C (ca în casă), cuvinte foarte puține.
(der) Chor [Coor] = corul
das Chaos [Caaos] = haosul
Christoph [Cristof] = Christoph (nume de bărbat)

5. CHS
Pronunție: CS
(das) Wachs [Vacs] = ceara / (die) Achsel [Acsăl] = umărul / Sachsen [Zacsăn] = Saxonia
 sechs [zecs] = șase / wachsen [vacsăn] = a crește, a prinde rădăcini, a se dezvolta

6. CK
Pronunție: C (ca în casă)
(das) Gepäck [Ghepec] = bagajul, bagajele / (der) Schock [Șoc] = șocul / dick [dic] = gras
(das) Glück [Glüc] = norocul, fericirea / (der) Sack [Zac] = sacul, punga

7. IG
Pronunție: un fel de IH, doar când este sufix!
Se pronunță exact la fel ca și CH când stă după I, adică ca în: ich, mich, dich.
richtig [rihtih] = corect, drept, adevărat
Aici avem 2 sunete de IH identice date de cele 2 grupuri: CH (urmat de I, deci ich) și sufixul IG!
lustig [lustih] = amuzant, vesel
fertig [fertih] = gata, terminat
(der) Honig [Hoonih] = mierea
zwanzig [țvanțih] = douăzeci / dreißig [draissih] = treizeci / ... / neunzig [noințih] = nouăzeci

8. PF, PH
I) PF
Pronunție: PF
(der) Pfeil [Pfail] = săgeata / (das) Pferd [Pferd] = calul
(der) Tropfen [Tropfăn] = picătura / (der) Kopf [Copf] = capul
METODĂ: În primă instanță se pronunță P mai apăsat, iar apoi este urmat de o pronunțare mai moale al lui F.
II) PH
Pronunție: F, cuvinte împrumutate din alte limbi – majoritatea au fost germanizate precum Foto (Photo), Telefon (Telephon).
(die) Physik [Füziic] = fizica
(die) Phrase [Fraaze] = fraza
(die) Philosophie [Filozofii] = filozofia

9. SCH, TSCH
I) SCH
Pronunție: Ș
(der) Schlaf [Șlaaf] = somnul
(der) Schnee [Șnee] = zăpada
(der) Fisch [Fiș] = peștele
schnell [șnel] = repede
II) TSCH
Pronunție: se pronunță atât T cât și SCH = (TȘ) rezultând un fel de CI sau CE.
Tschüss! [Ciüüs] = Pa!
Tschechisch [Cehiș] = limba cehă
Deutsch [Doici] = limba germană

10. SP, ST
I) Pronunție: ȘP și ȘT, la începutul cuvântului dar și în cadrul cuvântului DACĂ acesta este un cuvânt compus!

SP

ST
(der) Sport [Șport] = sportul
(die) Straße [Ștraasse] = strada
(das) Spiel [Șpiil] = jocul
(der) Stein [Ștain] = roca, piatra
(die) Speisekarte [Șpaizecarte] = meniul
(die) Stadt [Ștat] = orașul
(die) Sparkasse [Șpaarcase] = casa de economii
(der) Stoff [Ștof] = stofa, materialul
(das) Ballspiel [Balșpiil] = jocul cu mingea
(die) Hauptstraße [Hauptștraasse] = stradă principală
(der) Profisport [Proofișport] = sportul de performanță
(die) Hauptstadt [Hauptștat] = capitala
II) Pronunție: SP și ST, în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.
 SP
ST
(die) Wespe [Vespe] = viespele
(die) Liste [Liste] = lista
(die) Knospe [Cnospe] = mugurele
(der) Gast [Gast] = oaspetele

11. TH, TZ
I) TH
Pronunție: T, indiferent de locul în cuvânt.
(das) Theater [Teaatăr] = teatrul / (das) Thema [Teema] = tema, subiectul
(die) Apotheke [Apoteeche] = farmacia / (der) Psychopath [Psühopaat] = psihopatul
II) TZ
Pronunție: Ț, indiferent de locul în cuvânt.
(das) Netz [Neț] = rețeaua, plasa, fileul
plötzlich [plöțlih] = deodată
hetzen [hețăn] = a grăbi pe cineva, a fugări, a alerga

Cum se spune un nume pe litere în germană
Sunt câteva metode des întâlnite de a spune un nume pe litere în orice limbă, spre  exemplu  puteţi  folosi:  nume  de  oraşe,  nume  de  ţări  sau  denumirile întâlnite în alfabetul fonetic al limbii respective. Atenţie! Dacă doriţi să folosiţi nume de ţări sau oraşe în limba germană, trebuie să fiţi siguri pe scrierea şi pronunţia acestora, de exemplu: Austria în limba germană se scrie Österreich şi se  pronunţă  iostăr-raih.  În  continuare,  vom  studia  alfabetul  fonetic  german (tabelul de mai jos) şi pe baza acestuia vom stabili mai apoi cum se spune un nume pe litere în limba germană. Am adăugat o pronunţie scrisă în paranteze pentru denumirile cu un oarecare grad de dificultate.
Anton
Cäsar (ţezar)
Friedrich (frid-rih)
Ida
Ludwig (lud-vih)
Otto
Quelle (cvele)
Eszett
Übermut (übărmut) Xanthippe (csan-tüpe)
Ärger (ergăr)
Dora
Gustav (gustaf)
Julius (iulius)
Martha
Ökonom (öconom)
Richard (rih-ard)
Theodor
Viktor
Ypsilon (üp-silon)
Berta
Emil
Heinrich (hain-rih)
Kaufmann
Nordpol
Paula
Siegfried (zig-frid)
Ulrich (ul-rih)
Wilhelm (vil-helm)
Zeppelin (ţepelin)

·         Alfabetul  fonetic  în  Austria  este  un  pic  diferit  de  cel  întâlnit  în  Germania, diferenţele fiind făcute de cuvintele: Kaufmann, Ökonom, Übermut, Xanthippe şi Zeppelin. Cuvintele precizate anterior sunt înlocuite cu: Konrad, Österreich, Übel, Xaver şi Zürich.
·         Alfabetul fonetic din Elveţia are şi el unele modificări în comparaţie cu cel din Germania,  diferenţele  fiind  făcute  de  cuvintele:  Dora,  Kaufmann,  Ökonom, Paula, Xanthippe şi Zeppelin. Aceste cuvinte sunt înlocuite cu: Daniel, Kaiser, Örlikon, Peter, Xaver şi Zürich.

Un comentariu:

  1. Buna ziua,

    Sunt incepator absolut. Am inceput cu pronuntia. Am mari dificultati in a emite diferit si corect cele doua sunete ɐ (din Ober de ex) si ə (din halte). Ma puteti ajuta?
    Multumesc,
    Cristian

    RăspundețiȘtergere